Ce este anafilaxia?

Anafilaxia este o reacție alergică severă, care are potențialul de a pune viața pacientului în pericol dacă se ajunge la șoc anafilactic. Reacția poate să apară în decurs de câteva secunde sau minute după expunerea la o substanță la care persoana este alergică.

Anafilaxia este o urgență medicală și necesită tratament imediat cu epinefrină, un medicament care ajută la deschiderea căilor respiratorii și la creșterea tensiunii arteriale.

Anafilaxia - simptome

Când vorbim de simptome în ce privește anafilaxia, e bine de știut că acestea au loc, de regulă, în decurs de câteva minute de la expunerea la un alergen. Uneori, însă, reacția alergică severă poate să apară la o jumătate de oră sau la mai mult timp după expunere.

Semne și simptome de anafilaxie pot fi:

• reacții cutanate, cum ar fi urticarie și mâncărimi și piele palidă sau înroșită;
• tensiune arterială scăzută (hipotensiune);
• îngustarea căilor respiratorii, limba umflată sau gâtul umflat, care pot cauza respirație șuierătoare și dificultăți respiratorii;
• puls rapid și slab;
• greață, vărsături sau diaree;
• amețeală sau leșin.

Aceste simptome corelate cu anafilaxia pot să debuteze subit și, de asemenea, pot progresa rapid. Primele simptome pot fi ușoare, cum ar fi rinoreea, o erupție pe piele sau o "senzație ciudată", cum spun pacienții. Aceste simptome pot duce rapid la probleme mai grave: dificultate în respirație, urticarie sau edem, edem al gâtului (faringele se umflă), voce răgușită, greață, vărsături, durere abdominală, diaree, amețeală, stare de leșin, tensiune arterială extrem de scăzută, ritm cardiac rapid, stare de rău, stop cardiac.

Chiar dacă reacția ta inițială este una ușoară, reacțiile viitoare ar putea fi mult mai severe. De aceea, este important să ai la tine epinefrină, adică adrenalină injectabilă, dacă ai un risc mare, iar în cazul în care ai o reacție alergică foarte gravă, ar trebui să suni la 112.
Cea mai bună modalitate prin care poți înțelege anafilaxia și factorii care pot declanșa această reacție alergică severă este să mergi la un medic alergolog, care te va ajuta să ții sub control alergia, în cazul în care se descoperă că suferi de o alergie periculoasă.

Diagnostic anafilaxie

Diagnosticarea anafilaxiei implică evaluarea simptomelor și a istoricului medical al pacientului. Dacă se suspectează că o persoană prezintă anafilaxie, medicul poate realiza teste pentru a determina cauza posibilă a reacției alergice.

Aceste teste pot include analize de sânge pentru a verifica prezența anticorpilor specifici, cum ar fi imunoglobulina E (IgE), care sunt implicați în reacțiile alergice. De asemenea, medicul poate recomanda teste de piele pentru a evalua reacțiile alergice la diferite substanțe.

Deși testele pot fi utile în identificarea alergenului specific care cauzează anafilaxia, diagnosticul se face de obicei pe baza simptomelor și istoricului medical al pacientului. În cazul în care anafilaxia este suspectată sau confirmată, este important ca pacientul să fie tratat de urgență cu epinefrină și să fie monitorizat cu atenție pentru a preveni complicațiile și pentru a se asigura o recuperare completă.

Tratament anafilaxie

O reacție anafilactică ar trebui tratată imediat cu ajutorul unei injecții de epinefrină (adrenalină). Dozele, disponibile pe bază de prescripție medicală, sunt într-un dispozitiv cu care pacientul își poate injecta singur adrenalină și pe care acesta trebuie să îl aibă asupra sa tot timpul. Pentru a controla simptomele, s-ar putea ca uneori să fie necesare două injecții.

Testele de alergie pot ajuta la determinarea cauzei anafilaxiei unui pacient. Există teste de alergie efectuate pe piele (cum ar fi testele cu plasturi) pentru anumite mâncăruri și veninuri. Testele sanguine pentru anticorpi specifici pot fi utile pentru a confirma alergiile la lapte, ouă, arahide, nuci și pește. Testele efectuate pe piele pot confirma alergia la penicilină, dar nu există teste efectuate pe piele pentru alte medicamente. Formele de anafilaxie neimună pot fi diagnosticate numai prin a analiza istoricul pacientului sau prin a expune pacientul la un alergen care ar fi putut cauza în trecut o astfel de reacție. Nu există teste efectuate de piele sau teste sanguine pentru anafilaxie neimună.